Interviu cu Marin Vetrila.

Unde locuiești și te antrenezi în prezent?

M-am mutat în Olanda și m-am alăturat echipei Holzken. Am fost primit foarte bine, ca un nou membru al familiei. Dar, m-am străduit și eu, nu am ratat nici un  antrenament, dar acest lucru este normal. Ne place să lucrăm, asta facem. Am ajuns aici din întâmplare. Îmi vizitasem mama și surorile în Marea Britanie pentru sărbătorile de iarnă și căutam o sală de sport acolo doar pentru a mă menține în formă. Cercetam pe internet, dar tot nu găseam ceva potrivit. Așadar, eram în drum spre casă în Moldova și mi-a apărut un anunț despre Holzken Team. Am luat-o drept un semn, am simțit ceva în inimă, m-am întors spre mama mea care era în mașină și i-am spus: „Gata, mă mut în Olanda!”. Și acum sunt aici. Au trecut trei luni și deja am avut prima mea luptă profesională.

Spune-mi despre diferențele dintre cluburile membrul cărora ai fost. Plusurile, minusurile?
Acum câțiva ani, când mergeam la Campionatele Mondiale europene, mereu aveam impresia că, dacă adversarul este străin, atunci automat, el este favoritul. Acum, după ce am participat la diferite tabere de antrenament din Ucraina, România și acum în Olanda, am ajuns la concluzia că suntem cu toții egali. Două mâini, două picioare, un creier. Nu există nimic diferit în mod semnificativ. Acestea fiind spuse, aici sunt mai multe cluburi, astfel competiția este mai strânsă. Trebuie doar să investești 100% și chiar mai mult. Nu contează de unde provii, etnia ta, culoarea pielii tale. Mă simt minunat, am fost întâmpinat ca un membru al familiei. Dar există totuși o barieră lingvistică. Engleza mea este la nivel de începător și aș învăța-o mai repede dacă ceilalți ar vorbi în engleză.  Ei discută în limba lor, daneză. Cu toate acestea, consider că acest lucru este un avantaj, înveți să nu te bazezi pe cuvinte, ci să simți cu adevărat persoana, atitudinea sa față de tine. Când antrenorul meu îmi explică ceva, nu înțeleg ce spune, dar înțeleg ce vrea să fac.

 

În acest moment, doar te antrenezi sau poate ai găsit vreun loc de muncă sau ai o altă ocupație?
Mă concentrez doar pe antrenament. Familia mea mă susține, în principal mama. Ea mă ajută ca să-mi pot investi tot timpul și energia în ceea ce fac. Și în viitor, toate acestea vor da roade.

Ce poți să-mi spui despre prima ta luptă din cadrul promoției WFL?
De obicei, mă interesează doar drumul spre ring, ringul în sine și antrenorul. De data aceasta, când m-au prezentat, mi-am data seamă că e liniște în sală. Am simțit absența publicului. Cu atât mai mult în mijlocul luptei, când nimeni nu strigă, chiar se simte. Pe de altă parte, acest lucru mi-a permis să mă concentrez asupra adversarului meu și să nu-i acord nici o șansă. Și faptul că nu m-am luptat un an și patru luni, nu a fost o problemă, pentru că știam pentru ce mă aflu în ring.

 Am văzut că ai câștigat prin decizie unanimă. Ceva comentarii despre adversarul tău?
Înainte de luptă, când îmi studiam adversarul, am urmărit una dintre luptele sale în care acesta era în control total și fără compromisuri, el domina. Discutam cu mama și ea mi-a spus că oponentul se va impune în măsura în care îi voi permite. Deci, am spus că, dacă va începe să mă preseze, nu va fi pentru mult timp. El a încercat ceva în prima rundă, dar am câștigat rapid controlul, nu l-am lăsat să respire nici un minut. Nu i-am permis să încerce nimic, nici o ocazie.

 Aș vrea să te întreb despre organizația WFL, părerea ta?
Nu pot să fac comparație cu FEA Kickboxing, deoarece acolo m-am luptat doar când încă erau spectatori. Dar mi-a plăcut aici, a fost bine. M-am ridicat la etajul doi, am privit spre ring și mi-am zis „Acesta este ringul meu!”. Mi-a plăcut priveliștea în sine. Nici în ceea ce privește producția TV nu mă pot exprima, am urmărit transmisiunea FEA Kickboxing, dar nu am avut încă șansa să o urmăresc pe cea din WFL, însă îmi doresc.

Avem ceva afaceri neterminate, din cauza pandemiei, a altor probleme. Ai câștigat piramida și ai devenit primul pretendent la centura de campion, care este în prezent deținută de Stanislav Reniță, dar căruia i-a fost interzis de către medici să se lupte pentru o jumătate de an. Această jumătate de an a trecut. Ce crezi că va face Reniță, va apăra titlul sau va renunța la centură și va trebui să găsim un alt candidat?

Îmi doresc ca acesta să se recupereze, să fie sănătos, mai mult decât atât, nu se știe când se va petrece următorul turneu. Nu pot spune ce va face, dar sper că va putea lupta. După cum ați spus, avem afaceri neterminate.  Și eu sper ca acest meci să aibă loc. Dar, chiar dacă nu avea, vom organiza o altă piramidă pentru a identifica un adversar pentru tine. Este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple anul acesta, poate la sfârșitul verii. Cât de repede posibil.

Ce ne poți spune despre Nieky Holzken, cum e ca om?
Este un om simplu. Sociabil, prietenos, nu suferă de vedetism. Am fost uimit de cât de modest este. Și el a început de jos, a muncit foarte mult și a realizat totul de unul singur. Poate de aceea a rămas la fel.

Părerea ta despre ultima luptă a lui Alexandr Romanov? Despre întreaga situație?
Aceasta este divizia grea și un genunchi în acea zonă, o zonă pe care nu o poți antrena, este substanțială. Nu știu ce a simțit Alexandr în acel moment, dar pot confirma cu siguranță că nu este tipul de luptător care să simuleze ceva doar pentru a câștiga. Vorbim des, îl cunosc și știu sigur că nu a fost fals. Incontestabil că a vrut să ducă lupta la capăt, să arate un meci spectaculos.

Ce ne zici de planurile tale de viitor? Mai sunt alte lupte?
Există un sistem de puncte aici, cine câștigă mai multe, ajunge la lupta pentru titlu. Deci, multe lucruri urmează.

Știu că îți place să citești, să te auto-dezvolți. Care este ultima carte pe care ai citit-o?
Ultima carte a fost „Revolta lui Atlas”, este o carte voluminoasă, de peste 1000 de pagini. Mereu se întâmplă așa că  citești cartea de care tocmai aveai nevoie în acel moment al vieții. Este despre oameni care merg înainte indiferent de ce se întâmplă, despre oameni puternici și hotărâți. O recomand! Îi urăm lui Marin Vetrila succes în toate pornirile!